Start concurs!!!

În luna decembrie, luna cadourilor :), Teatrul Masca îsi răsplatește spectatorii pentru  fidelitate și  le  oferă o invitație dublă la spectacolele din acest weekend ( Sâmbătă 9 decembrie,  Duminică 10 decembrie, ora 19.00 – CASA CU NEBUNI).

Scrie numele, într-un comentariu pe blogul nostru, prietenului cu care ai vrea să mergi la spectacolul din acest weekend și poti câștiga  o invitație dublă. Dăm start concursului 🙂

Primii 14 vor câștiga câte o invitație de 2 locuri. Invitațiile vor fi date în ordinea comentariilor (7 invitații la reprezentația de sămbătă , 7 la reprezentația de duminică)

Sărbătorile de iarnă sunt prilej de bucurie. Haideţi să sărbătorim împreună!

concurs_copy_medium_1380622662

 

Anunțuri

19 comentarii

Din categoria Fără categorie

De vorbă cu Ivan, revoluționarul rus

Astăzi stăm de vorbă cu Ivan, fost revoluționar rus, care locuiește în ,,Casa cu nebuni,, din mahalau cu nume rușinos.

Fotografia postată de Claudiu NH.

  1. Cum a ajuns Ivan, fost revoluționar rus, în mahalaua cu nume rușinos?

Acasă, în Rusia, milioane de supuși la stăpâni. Nu suportam asta. Oamenii se moștenesc, ca pământurile, banii și titluri de nobili. Tata avea și el multe sate, mulți mujici, pe care eu rugat să elibereze. Nu ascultat la mine. Eu am plecat. Am luat toiag și am plecat în Rusia mare. Am văzut, ascultat, înțeles… Multă durere, multă nedreptate.

   Apoi am văzut și ascultat în Finlanda pe el. Vladimir Ulianov știa durerea… M-am întors în Rusia. Trebuia să schimbăm tot, dar nu am reușit. Apoi au vrut să spânzure de gât pe mine. Am plecat. Poate spune lumea fugit, dar nu de frica la ștreang. Am fugit că nu se cade ca un om să condamne un soldat pentru libertate. Cu coroană sau făra, nimeni nu-i stăpân pe viață. Viața e singurul țar, împărat al lumii, pentru că vini din cer. Am oprit aici, în România ca e mai aproape de Rodina mea Rusia.

  1. Care sunt tainele pe care le porți cu tine ascunse?

Tainele nu se spune. Apar singure la vedere când sufletul cu trupul nu mai pot ține aste taine…

  1. „Nenea rusu” așa îți spun copii. Cine este „nenea rusu” pentru acești copii?

Mie place să cred că nenea rusu este și prieten, și învățător, și frate și tată pentru copii, căci drag îmi e de ei, dar și grija că nu învață nimeni la ei dreptate și frație. Copii sunt viitor pentru țară, pentru lume. Dacă învățat și ajutat copii să înțeleagă dreptate și bunătate, și curaj, lumea pote fi mai bună în viitor.

  1. Ce semnificație are icoana?

Icoana amintește de tot cuvântul Domnului. Icoana drumul către iertare, curaj, credință, smerenie. Nu se cade un pravoslavnic fără icoană. Icoana luminează suflet la mine, când în jur întuneric. Icoana amintit că om sunt nu animal, că pentru tot răspund după.

  1. Cine este Maro pentru Ivan?

Femeie sărmană, fata de icoană chinuită ca o muceniță. Clocotește suflet în mine când aud cum bate la ea spurcat de grec. Au se poate da cu palma, pumnu în Icoană, în femeie?! Femeia dătătoare de viață. Femeia iubit și respectat trebuie. Plin de rătăcite în asta lume, dar ea stă în casă… Văd în ea femeie care dă simțăminte de milă la mine, dar și frică. Frică rău mie pentru ce simte inima mea… Iubesc și nu se poate. E femeia grecului, dar cum să trăiesc când o văd că o bate, iar eu…?

  1. Ce au în comun Fane-Pușcăriașul și Ivan?

 Frumos om Fane… Suflet mare, suferit mult, vesel-trist. Dar ca și mine, iubit și respectat omu și viața. Cărări urate și făcut mult și greșeli, și voit, și nevoit, dar ca și mine are, Fane, onoare și omenie. Tristețe și păreri de rău în suflet, dar iubit dreptatea, ca și mine. Dreptate omenească, mai sus de lege care pote fi greșită…

  1. Cum poate fi salvat destinul lui Ivan?

 Sufletul meu doare pentru AMENIRE, pentru țara mea, pentru nedreptate de acolo și aici, nedreptate între oameni… Sufletul meu iubește, dar ea e cu câinele care nu merită. E drept? Sufletul meu poate fi salvat doar sus, cred. Dar eu spera și mă rog la Dumnezeu și Presfânta să ierte pe Ivan păcătosul. Amin

Pentru rezprezentațiile spectacolului ,,CASA CU NEBUNI,, programat in luna decembrie biletele se pot achizționa și ONLINE de pe site-ul nostru http://www.masca.ro

 

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

1 Decembrie – Intrarea liberă

 

1 Decembrie este ziua noastră și este despre NOI.

Este o zi care celebrează, înainte de toate, unitatea și bucuria de a simți că ne leagă ceva, că există acel strat dincolo de cetățenie, buletine, adrese și partide, ceva mult mai adânc la care participăm cu toți atunci când ne spunem români.
Pentru că este ziua noastră, cel mai firesc lucru pe care îl putem dori este să sărbătorim împreună. Astfel că spectacolul din data de 1 Decembrie – CASA CU NEBUNI – este cu acces gratuit. Nu trebuie decât să vă rezervați un loc la
0733.048.516

021.430.50.55 / 021.430.50.69

și să veniți Vineri, 1 Decembrie, ora 19.00, la spectacol.

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

Mahalaua mea este tragedia învingerii.

 După interviurile cu: Iacov – copilul prizioner al mahalalei, Fanacare își petrece copilăria cu Iacov și împarte cu  el toate anotimpurile, pe maidane și în casă și cu Maro – grecoaica frumoasă care suferă pentru păcate de la care nu se poate opri,  Fane – pușcăriașul tânăr din Cotroceni , Sultana –  reprezintă unul dintre acele destine pentru al cărui sens nu se simte câtuși de puțin responsabilă , Mădălina-picior de lemn…astăzi stăm de vorbă cu Domnica, sora Sultanei.

  1. Cum este viața Domnicăi în mahala ?

Mahalaua este dată și reprezentată printr-o singură curte cu un nume ce spune tot: casa cu nebuni, cu tipologii de oameni care trăiesc o viață mizeră. Viața mea se desfășoară într-o familie cu o mamă înverșunată, oloagă fizic și sufletește și un tată vitreg la fel, cu Sultana, sora care trăiește în pierzanie alături de mine și cu Fana, sora cea mica, încă frumoasă și pură. Viața mea nu cunoaște nuanțe, e trăită zilnic în negru și alb.

2.Ce te-a adus pe calea pierzaniei ?

Poți da vina pe viața mizeră, dar de fapt tu îți alegi această cale, să fii prostituată pentru a face bani ca să îți poți întreține familia care nu ți-a dat șansă să înveți să trăiești altfel. Mai poți vedea această cale ca pe un destin determinat de factori cum sunt locul unde trăiești, oamenii și mai ales familia. Cred că această cale vine din privațiuni afective, lipsuri și griji.

  1. Ce ai schimba, dacă ai putea?

Schimbarea vine din a putea alege libertatea și asta ar însemna să pot ieși din „casa cu nebuni”, să nu am acest miros de gunoi putrezit care mă arde sau mă bântuie, măcar să am șansa că pot să schimb ceva, să am speranță că pot să aleg.

  1. Mai există ferestre sau destinul tău va fi legat întotdeauna de mahala?

Nu cred că există alt destin când ești prins într-o lume unde nu înveți decât care este limita dintre viață și moarte. Nu ai speranțe sau libertate de a alege, când nebunia este arma ce se plimba pe străzi. Mahalaua mea este tragedia învingerii.

  1. Urăști mai mult decât iubești?

Când dragostea ți-o dai pe bani, ai nevoie de ură ca să poți să trăiești. Există acel pas, un gol între iubire și ură, care nu au cum să existe în noi una fără cealaltă. Iar dacă sufletul e pustiu și nu umpli acel gol cu mai multă ură sau iubire rămâi fără speranță și nu te temi de nimic, nici chiar de moarte, nu ai nimic de pierdut.

    6. De ce îți este cel mai tare frică ?   

De a nu avea ce mânca și de pustiul ce te bântuie într-o lume fără bucurii.

Sâmbătă, 25 noiembrie, ora 19.00 – CASA CU NEBUNI

Duminică, 26 noiembrie, ora 19.00 –CASA CU NEBUNI

 

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

…nici o apă nu spală sufletul pătat

 

Continuam seria interviurilor cu Mădălina-picior de lemn (Alina Bondoc)

 

  1. Ce este Casa cu nebuni pentru tine?

E locul în care stau și caut să-mi duc traiul. O lume cu praf și greutăți dar și cu unele frumuseți.

  1. Ce este sudalma? O armă sau o portiță de scăpare?

Mă mir de așa întrebare… Fiecare are vorba după cum își poate apăra calea și eu nu fac altceva. Nu am nevoie de arme și nici să scap de undeva. Muncesc și merg cât alții pierd vremea pe maidane. Iar dacă nu sunt lăsată să-mi văd de drum… ce să fac? Le zic pe limba lor, că poate așa mă înțeleg și mă lasă în pace.

  1. Ce ți-ar putea da puterea să ieși din Casa cu nebuni?

Putere am deja, dar am un om de hrănit și nu vreau să-l las s-ajungă precum fetele lui Pascu și Tinca. Singură, doar cu fata, pleca nu pot… chiar dacă arde în mine dorința să-mi aud limba vorbită, să zic „Jó napot” și să mi se răspundă „Ziua bună”!

  1. Mai aștepți ceva nou de la ziua de mâine? Sau de la oricare altă zi…

Mă rog doar. Fecioara Maria s-a găsi, poate, să audă ruga mea. Că în oameni nu mai cred demult. Liniștea o am când mă rog și când îmi amintesc cum era bărbatul meu. El nu m-ar fi lăsat să trec prin atâtea. Altceva, nu știu..

  1. Dacă ai putea spăla o persoană din Casa cu nebuni așa cum speli rufele… care ar fi?

Aș scăpa fetele acelea din mizeria de viață pe care o duc. Dar lor place trăi așa. Nu, nu cred că am pe cine. Poate doar tinerii ce mai sunt, să plece! Că nici o apă nu spală sufletul pătat. Și dacă ai haine albe și dacă te dai în noroi, tot degeaba le ai. Sau ești deja curat sau ești murdar.

  1. Dacă te-ai trezi dintr-odată altundeva… ce ți-ar lipsi din Casa cu nebuni?

Avem și oameni buni la inimă aici și mi-ar lipsi. Și chiar de nu știu unii să cinstească pământul pe care calcă, pământul de l-am umblat atât de mult, ce mult mi-ar lipsi!… Mi-am luat ocară și bătaie, deși nici eu n-am stat de-o parte. Fiecare pas pe care l-am făcut m-a legat cumva și-acum ceva din pământul de-aici e și al meu.

  1. Ce simți când privești pe fereastră la cei de afară?

Privesc, dar uneori nici nu mă uit la ei. Știu deja, care cu care are un interes, cine sapă pe cine… Mai sunt unii care își văd de drum și muncesc. La ei privesc.

Și eu nu știu cât mai simt, eu trăiesc. În mahala trebuie să trăiești și să fii acolo. Cu simțirea asta nu ajungi să treacă o zi și să vezi frumoasa lună fara remușcări. Că păcatul umblă viu peste tot și morții noștri nu iartă. Dar privesc, că mai trece din singurătate și mai aflu și câte ceva

Sâmbătă,18 noiembrie, ora 19.00 – CASA CU NEBUNI

Sâmbătă, 25 noiembrie, ora 19.00 – CASA CU NEBUNI

Duminică, 26 noiembrie, ora 19.00 –CASA CU NEBUNI

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

În ,,Casa cu Nebuni” nu există ferestre!

Cu ceva timp în urmă am început o serie de interviuri prin care vă prezentam poveștile personajelor ce locuiau în ,,casa cu nebuni” din mahalaua cu nume rușinos…

Sultana (Cristina Panait) transformă nopțile în zile și zilele în nopți. Viața plină de ispite din mahala nu o ocolește și ea ajunge să își umple această viață cu amanți, răzbunări și vorbe de ocară. Sultana reprezintă unul dintre acele destine pentru al cărui sens nu se simte câtuși de puțin responsabilă. Urăște, cu patimă și poftă, ca și cum ura ar fi singura monedă de schimb în dialogul cu ceilalți. Și totuși…

Cristina Panait - Sultana

Cristina Panait – Sultana

1: Cum este viața Sultanei în mahala?

Mă trezesc în fiecare dimineață dorindu-mi să nu mai deschid ochii a doua zi. Mizeria în care trăim mă dezgustă. Trăiesc și îmi văd surorile murdare, îmi văd mama în scaun cu rotile , îl văd pe Pascu cum devine din ce în ce mai scârbos cu fiecare zi care trece.

Nu pot să spun că este o viață care merită trăită!

2: Ce te-a adus pe această cale a pierzaniei?

Nu am avut o copilarie normală. Mama mea este vinovată pentru tot.

3: Te uiți în ochii celor din jur?

 Este cea mai mare plăcere a mea… simt că atunci când privesc în ochii celorlalți văd de fapt adevărul ascuns. Gândurile pe care nu le rostesc cu voce tare. Îi văd vulnerabili și patetici…

4: Ce ai schimba, dacă ai putea?

Soarta surorilor mele. Eu nu am nevoie de o schimbare.

5: Mai există ferestre sau destinul tău va fi legat întotdeauna de mahala?

Nu există ferestre… pentru mine fereastra a fost închisă de când m-am născut în familia asta blestemată.

6: Urăști mai mult decât iubești?

Nu am iubit niciodată pe nimeni și nu am fost iubită. Nu am de unde să știu ce înseamnă iubirea. Prefer să urăsc decât să iubesc.

7: De ce îți este cele mai tare frică?

Am trecut prin atât de multe încât nu simt nimic. Nu imi este frică de nimic.

CASA CU NEBUNI

Sâmbătă, 18 Noiembrie, ora 19.00

Biletele pot fi achiziționate online sau de la casa de bilete a teatrului.

 

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

Dragoste și moarte … în mahala se iubește repede și se moare ușor

Cu ceva timp în urmă am realizat o serie de interviuri prin care vă prezentam poveștile personajelor ce locuiau în “casa cu nebuni” din mahalaua cu nume rușinos…

După interviurile cu: Iacov copilul prizioner al mahalalei, Fanacare își petrece copilăria cu Iacov și împarte cu  el toate anotimpurile, pe maidane și în casă și cu Maro grecoaica frumoasă care suferă pentru păcate de la care nu se poate opri…. astăzi stăm de vorbă cu Fane, pușcăriașul tânăr din Cotroceni.

„Dragoste si moarte, altceva nu există pe lume!”  În mahala se iubește repede și se moare ușor.

_N5A9613-1

  1. Este Casa cu nebuni o altfel de pușcărie?

Libertatea își are limitele tot în libertate, da, este într-un anume fel o pușcărie, casa aceasta cu nebuni, o pușcărie cu pereți invizibili de nepătruns, costruită din viermuiala noastră de zi cu zi, omul sfințeste locul!

  1. Dragoste și moarte. Mai există altceva în lumea voastră?

Pentru mine nu, privesc situația în ansamblul ei, în această pușcărie lumea stă suspendată pe un pod drept construit între 2 culmi, eu vânez culmile. Pentru ceilalți de pe aici spațiul dintre dragoste și moarte e plin de întâlniri, îi unește frica de iubire și frica de moarte.

După cum îi ziceam și lui Ivan: Dragoste și moarte, altceva nu există pe lume!

  1. Ce te ține în Casa cu nebuni?

Trecutul, în primul rând trecutul pe care încerc să-l readuc la viață, prin dragostea ce-i port Salomiei. Încerc să fiu cel de ieri gata să mă lupt până la sânge, apă pentru o dragoste adevărată. De asemenea simt că locul acesta pârjolit are nevoie de mine ca de apă, dreptate pe aici nu face nimeni, încerc, din când în când să fac ce pot.

Alt motiv este stilul de viață de aici, îmi plac extremele și locul cel mai potrivit pentru mine este locul unde există numai dragoste și moarte.

  1. Privind în tine… mai vezi vreun copil?

Rareori, dar da, mi se întâmplă când îi văd pe Iacov și Fana ținându-se în brațe în gara pustie și rece, îi văd ca pe două lumini în intunericul rece de aici, iar lucrul acesta gâdilă copilul din mine, durează puțin dar este un sentiment minunat, este dragoste.

  1. Privind la cei din jur… vezi destine implacabile sau opțiuni nefericite?

Nu sunt în măsură să judec pe nimeni, dar dacă mă uit atent în jurul meu văd niște oameni încorsetați de propriul destin până la sufocare, dar după cum ziceam nu vreau să judec pe nimeni mai ales că și eu, ca toată lumea, am corsetul meu ce într-o zi mă va sufoca așa cum unii șerpi își sufocă prada, cu toții ne urmăm destinele așa cum își urmează fluviile cursul, implacabil.

  1. Are cineva dreptul să vă judece?

Cât timp suntem în viață, nu! Nimeni nu are voie să judece nebunia de aici pentru că nimeni, în afară de noi cei care trăim în casa cu nebuni, nu o cunoaște. Omul ce nu cunoaște nu poate judeca, vorba filosofului!!

  1. Cu ce cuvinte ar începe spovedania lui Fane Pușcăriașul?

Iartă Doamne nesăbuința mea, dar nimic din ce-i omenesc străin nu-mi este, iartă-mi fărădelegile, greșelile, patimile, vărsarea de sânge, defectele, și de tot ce-i omenesc Tu doamne mă dezbracă, să pot fi în fața ta așa cum aș vrea să fiu curat, liber și sincer, nu așa cum sunt, împovărat de atâta carne omenească! Amin!

Personajul FANE este interpretat, în spectacol și interviu :), de Nicolai Popescu.

CASA CU NEBUNI

Sâmbătă, 11 noiembrie și duminică, 12 noiembrie ora 19.00 –

Programul complet pe http://www.masca.ro 

Biletele pot fi achiziționate ONLINE de pe http://www.masca.ro sau de la casa de bilete a teatrului.

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie