Pentru că suntem!

În această zi, pe 24 mai, acum 22 de ani, ne nășteam printr-un act ce ținea mai mult de instinct decât de conștiință rațională. Într-un straniu mod, era vorba de un instinct de supraviețuire a ceva ce nici nu fusese realizat, încă.

Astăzi, înțelegem că trebuia să supraviețuiască ceea ce atunci nu se născuse: forma de teatru pe care am propus-o publicului românesc și de oriunde. Trebuia să supraviețuiască pofta cu care ne apucăm de un nou spectacol, dorul de ideile pe care nu am apucat să le vedem pe scenă, trebuia să supraviețuiască legătura aceasta pe care am sudat-o cu spectatorii noștri în mii și mii de întâlniri, în sală sau prin parcuri, prin spitale, mall-uri sau la metrou, pe lumină sau întuneric, pe ploaie, soare sau sub fulgi.

Faptul că astăzi existăm este o izbândă a sufletelor care pe 24 mai 1990 știau! Pur și simplu știau că Întâlnirea – așa cum o visau ei – încă nu se născuse, dar sub niciun chip nu trebuia să moară.

Mai jos îi puteți vedea pe actorii care astăzi simt teatrul potrivit acelei zile…

Această prezentare necesită JavaScript.

La Mulţi Ani, Actori! La Mulţi Ani, Spectatori!