Imaginea din oglindă – Teatrul Masca la 27 de ani


                      Atâta timp cât mai putem zâmbi, cauza nu-i încă pierdută

                                                                                                W. Shakespeare

actorul

            Sunt momente în viață când a te bucura înseamnă pur și simplu să te privești în oglindă, după ce-ți vei fi lăsat ridurile și sudoarea pe noptieră, și să zâmbești.

            Teatrul Masca nu mai este de mult un copil. Poate că nu a fost niciodată. Poate că în acea zi de 24 mai 1990 acest teatru s-a născut având deja aceeași vârstă cu visurile celor care l-au înființat: Mihai Mălaimare și Anca Florea.

            Poate că nici nu ar fi avut timp să fie copil pentru că nebunia acelei perioade în România, greutățile din toate domeniile în fața cărora cultura cu atât mai puțin ar fi fost privilegiată, răutățile și ranchiuna, toate acestea l-au obligat să ia viața în piept de la prima strigare. Astfel, în fiecare clipă acest teatru a fost ceea ce urma să fie.

            La 27 de ani, Teatrul Masca nu este nici un tânăr cu pletele în vânt și căștile atârnate de gât dar nici un conformat. Este pur și simplu un NUME, un stil, o sumă de idei despre…, un altfel de teatru. Ar fi dificil de precizat dacă suntem la început de drum încă, la jumătatea drumului sau am trecut de ea, pentru că dincolo de programul estetic pe care Masca și l-a asumat, cea mai importantă temă de studiu a acestui teatru a fost perfecționarea – a actorului, a discursului, a mijloacelor de expresie, a Întâlnirii. Și atunci e greu de spus unde suntem mai exact pe drumul nostru, pentru că atunci când vrei cu adevărat să urci, cât timp nu încetezi să privești mai departe, treptele nu se vor termina; sub pașii tăi care urcă ele se vor înmulți la nesfârșit.

            De aceea, poate, cuvântul de ordine în acest teatru a fost întotdeauna acela din care s-a și născut: ACUM! Totul trebuie să se întâmple în prezent, nu mâine, nu la anul, ci acum, pentru că de cele mai multe ori mai târziu devine prea târziu și singura soluție să nu îmbătrânim a fost să fim mereu contemporani cu propria istorie.

            În momentul în care sărbătorești 27 de ani nu poți decât să te bucuri și sunt momente în viață când a te bucura înseamnă pur și simplu să te privești în oglindă și să zâmbești. Dacă ne uităm la fotografiile noastre de arhivă, de la cele din 1990 până la cele de la spectacolul de acum 2 zile, nu putem să nu zâmbim. Pentru că în ele ne vedem pe voi. Teatrul Masca și-a câștigat proprii spectatori care, împreună cu actorii teatrului, ne definesc, așa cum trăsăturile individuale definesc un chip. Poate că de aceea putem spune că Masca nu înseamnă de fapt nici actorii, nici publicul. Masca este Întâlnirea. Aceasta trebuie să continue cu orice preț pentru că regretul pentru lucrurile pe care le-ai făcut se poate stinge cu timpul, însă regretul pentru ceea ce nu ai făcut nu are consolare. Așa că…

LA MULȚI ANI!

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s