Când cauți un lucru, lucrul acela te caută și el

1.  Aurel Sorin Sandu, cum ți-ai început-o cariera de actor și când ți-ai dat seama că asta vrei să faci?

Păi asta cred că am mai povestit-o într-un interviu, dacă daţi un „copy” și apoi” paste” se rezolvă . Am să fiu scurt (dacă am să reușesc ). Mi-am dorit din timpul liceului să fiu actor, dar nu mă întrebați de ce, la momentul respectiv nu aveam un „argument” cu care să justific această dorință, ulterior am început să le găsesc sau să le inventez. Și pentru că orice dorință se îndeplinește (apropo de „ai grijă ce-ți dorești, că se poate îndeplini!” ), viața m-a condus către… teatru. După ce am absolvit Politehnica București (căci am făcut si lucrul ăsta și mă laud cu el :) , timp în care am început cochetarea cu teatrul studențesc),  am intrat la teatru, la UNATC „I.L.Caragiale” București, la clasa coordonată de prof. Gelu Colceag, mi-am dat licența cu rolul Pasquinot din „Romantioșii”, de Edmond Rostand, un spectacol foarte bun și apreciat atât de public, cât și de criticii de teatru, lucrat cu regizorul Vlad Massaci, sub coordonarea prof. Gelu Colceag și la care mă gândesc de fiecare dată cu mult drag. În perioada studenției la UNATC am colaborat la Teatrul Național București în trei spectacole, timp de patru stagiuni. În toamna anului 2007 am intrat la un master în „Arta actorului și lucrul în echipă” la același UNATC, aici ivindu-se conjunctura prin care din anul 2006 am intrat în contact cu Teatrul Masca, unde sunt actor din primavara anului 2006 și  unde am avut și am foarte  multe împliniri profesionale. Și încă ceva cu care mă mândresc: în 2010 am fost inițiatorul realizării unui spectacol de teatru integral în limba rromani, cu actori profesionisti de etnie rromă. Este vorba despre spectacolul „Jekh răt lisăme” (se citeste „Iekh riàt lisiamè”), adică „O noapte furtunoasă”, de I.L. Caragiale, în limba rromani, cu traducere în limba română. Este un moment absolut inedit pentru teatrul din România, nu s-a mai realizat niciodată până acum în România  un spectacol de teatru integral în limba rromani, cu o echipă de actori profesioniști de etnie rromă și niciodată până acum în lume Caragiale nu a fost tradus și pus în scenă în limba rromani. Premiera spectacolului avut loc la Teatrul Masca în data de 16 septembrie 2010, iar de atunci a fost jucat atât în București cât și pe scenele unor teatre din țarî. De fiecare dată  publicul – rrom sau nu – a primit spectacolul cu entuziasm, iar presa l-a reflectat cu interes.  Cam atât deocamdată  

2.  Cum este să joci în COMEDIA ERORILOR?

E bine O experienţă alături de Domnul Shakespeare este întotdeauna una specială, are multiple implicații în ființa ta profundă, ca actor. Este, dacă aș sintetiza, o întâlnire cu tine însuți, cu propriile limitări sau nelimitări, este o provocare pe care cred că orice actor și-o dorește și de care mă bucur enorm că destinul nu m-a scutit . Mai ales că mi-am dorit să joc Shakespeare (dar care actor nu-și dorește asta? ) , iar în facultate, ca să merg până la capăt cu sinceritatea, nu am jucat atât cât aș fi vrut, din motive care nu au depins de mine. Experiența este cu atât mai specială cu cât este vorba despre „Comedia erorilor”, o piesă plină de viață și de savuroase încurcături, în care interpretez două personaje, Dromio din Efes și Dromio din Siracuza, ambii, frați gemeni (monozigoți, dat fiind faptul că seamănă atât de mult între ei), servitori ai unor stăpâni care – iată ce interesantă e viața!   – sunt și ei gemeni și poartă același nume, Antipholus. Sunt două personaje frumoase, pe care le iubesc (de altfel, imi iubesc fiecare personaj pe care îl interpretez) și  îi multumesc și pe această cale domnului Mălaimare, regizorul spectacolului, că m-a distribuit în acest spectacol oferindu-mi o partitură așa de complexă.

Spectacolul este foarte viu, e construit într-un ritm alert, e plin de energie. Schimbările de scenă (și de personaj!)  sunt rapide, lucru care necesită concentrare maximă și un efort psihic și fizic consistent pe tot parcursul spectacolului, efort de care consider că ne achităm cu brio atât eu, cât și colegul meu Valentin Mihalache, interpretul celor doi Antipholus. De altfel, pentru noi, spectacolul se derulează și în culise, pentru că suntem într-o alergare continuă, chiar la modul fizic, trebuie de multe ori să ajungem în partea cealaltă a scenei sau chiar a sălii, pentru a intra celălalt Dromio sau celălalt Antipholus. Cred că nici la o sală de forță dacă m-aș duce n-aș face atâta efort   Dar îmi place teribil lucrul ăsta, îmi plac provocările, iar faptul că mi se cere să dau din ce în ce mai mult nu poate fi decât benefic pentru mine ca actor, dar și ca om. Pentru că în ultima instanță este un antrenament fizic, psihic, mental și pentru omul Sorin Aurel Sandu, nu doar actorul e beneficiar lui

3.  Dromio din Efes și Dromio din Siracuza cum se deosebesc unul de celălalt?

Cei doi sunt gemeni, dar au fost despărțiti de mici copii, au trăit în conjuncturi  diferite, au  povești de viață diferite, chiar dacă în afara chipului mai e ceva ce au în comun: amândoi sunt servitori. Dar sunt servitori la doi stăpâni cu caractere diferite, ei de asemenea crescuți departe unul de celălalt, în contexte de viață diferite. În consecință, au atitudini diferite față de viață, față de cei din jur. Dacă Dromio din Efes a locuit numai în… Efes, deci într-un cadru destul de închis, să zicem, Dromio din Siracuza a umblat prin lume, însoțindu-și stăpînul în căutarea fratelui pierdut. De aici și atitudinile diferite: Dromio din Efes este mai rigid, chiar și glasul ne arată lucrul asta, Dromio din Siracuza e mai maleabil, mai mobil. Atât fizic, cât și din punctul de vedere al concepției de viață. Unul este servitor în casă, celălalt umblă prin lume, cunoaște lumea, lucru care implică multiple experiențe care îți modifică mentalitatea, caracterul, te fac mai deschis, mai relaxat în relația cu ceilalți. Asta dacă vorbim din punctul de vedere al psihologiei lor. Pe de altă parte, pentru că sunt  îmbrăcați absolut identic, o modalitate pe care i-am propus-o d-lui Mălaimare de a-i deosebi foarte uşor pe cei doi Dromio a fost ca unul dintre ei, şi l-am ales pe Dromio din Efes să fie acela, să poarte un fes pe cap, propunerea fiind acceptată :)  Diferențele sunt evidente și prin tonalitatea vocii.   

4.    Sorin Sandu și Dromio au ceva în comun?

             Cred că am câte ceva în comun cu toate personajele pe care le interpretez, într-o măsură mai mică sau mai mare. Dar un personaj este un summum de date care nu toate sunt ale actorului, altfel ar însemna să te joci numai pe tine și nu sunt adeptul acestui lucru. Și atunci, așa cum se întâmplă cu fiecare rol, caut… Citeam undeva că atunci când cauți un lucru, lucrul acela te caută și el. Și cred că e adevărat, când caut un personaj și el mă caută… De exemplu, în perioada de căutări (care continuă și acum, de altfel , chiar dacă spectacolul are o structură deja stabilită, de la care încerc să nu mă abat, încă mai găsesc câte ceva ce ar putea să-l caracterizeze pe câte unul din cei doi Dromio), când lucram la spectacol, într-o seară, mergând spre casă după repetiții l-am văzut pe Dromio din Efes în… metrou . Era un individ care prin atitudinea corporală, prin ceea ce făcea (își curăța haina de scamele care nu erau pe ea, dar o făcea atât de preocupat, încât jurai că a mai găsit o scamă acolo unde tu nu o vedeai de fapt; și a făcut acest lucru vreo jumătate de oră, fără a se sinchisi câtuși de puțin de ceilalți), prin felul în care era îmbrăcat, prin tot ce era și cum era, m-a dus cu gîndul la Dromio din Efes. Și avea și fes pe cap

5.      Cum a fost primit de către public acest spectacol COMEDIA ERORILOR?

Foarte bine, sala e plină la fiecare reprezentație, se joacă cu casa închisă. Ceea ce e foarte bine, nu? 

6.       Ce le transmiți  celor ce nu au apucat să vadă vreo reprezentație a acestui spectacol ?

            Să vină să-l vadă, dacă vor să-și încarce bateriile pentru o lună de zile  Să vină la spectacolul „COMEDIA ERORILOR” pus în scenă la Masca, pentru că vor fi participanți (nu spectatori  ) la un eveniment deosebit, la o poveste pe care o vor savura din plin, de care se vor bucura cu toate simțurile lor. Le urez participare plăcută! 

Interviu realizat de Florentina Dâdăl

COMEDIA ERORILOR

Sâmbătă 11 februarie, ora 19.00