MĂTRĂGUNA
premieră Duminică 29 ianuarie, ora 19.00
Schiţe de costume
Filed under Fără categorie
1. Aurel Sorin Sandu, cum ți-ai început-o cariera de actor și când ți-ai dat seama că asta vrei să faci?
Păi asta cred că am mai povestit-o într-un interviu, dacă daţi un „copy” și apoi” paste” se rezolvă
. Am să fiu scurt (dacă am să reușesc
). Mi-am dorit din timpul liceului să fiu actor, dar nu mă întrebați de ce, la momentul respectiv nu aveam un „argument” cu care să justific această dorință, ulterior am început să le găsesc sau să le inventez. Și pentru că orice dorință se îndeplinește (apropo de „ai grijă ce-ți dorești, că se poate îndeplini!” ), viața m-a condus către… teatru. După ce am absolvit Politehnica București (căci am făcut si lucrul ăsta și mă laud cu el :) , timp în care am început cochetarea cu teatrul studențesc), am intrat la teatru, la UNATC „I.L.Caragiale” București, la clasa coordonată de prof. Gelu Colceag, mi-am dat licența cu rolul Pasquinot din „Romantioșii”, de Edmond Rostand, un spectacol foarte bun și apreciat atât de public, cât și de criticii de teatru, lucrat cu regizorul Vlad Massaci, sub coordonarea prof. Gelu Colceag și la care mă gândesc de fiecare dată cu mult drag. În perioada studenției la UNATC am colaborat la Teatrul Național București în trei spectacole, timp de patru stagiuni. În toamna anului 2007 am intrat la un master în „Arta actorului și lucrul în echipă” la același UNATC, aici ivindu-se conjunctura prin care din anul 2006 am intrat în contact cu Teatrul Masca, unde sunt actor din primavara anului 2006 și unde am avut și am foarte multe împliniri profesionale. Și încă ceva cu care mă mândresc: în 2010 am fost inițiatorul realizării unui spectacol de teatru integral în limba rromani, cu actori profesionisti de etnie rromă. Este vorba despre spectacolul „Jekh răt lisăme” (se citeste „Iekh riàt lisiamè”), adică „O noapte furtunoasă”, de I.L. Caragiale, în limba rromani, cu traducere în limba română. Este un moment absolut inedit pentru teatrul din România, nu s-a mai realizat niciodată până acum în România un spectacol de teatru integral în limba rromani, cu o echipă de actori profesioniști de etnie rromă și niciodată până acum în lume Caragiale nu a fost tradus și pus în scenă în limba rromani. Premiera spectacolului avut loc la Teatrul Masca în data de 16 septembrie 2010, iar de atunci a fost jucat atât în București cât și pe scenele unor teatre din țarî. De fiecare dată publicul – rrom sau nu – a primit spectacolul cu entuziasm, iar presa l-a reflectat cu interes. Cam atât deocamdată
![]()
2. Cum este să joci în COMEDIA ERORILOR?
E bine
O experienţă alături de Domnul Shakespeare este întotdeauna una specială, are multiple implicații în ființa ta profundă, ca actor. Este, dacă aș sintetiza, o întâlnire cu tine însuți, cu propriile limitări sau nelimitări, este o provocare pe care cred că orice actor și-o dorește și de care mă bucur enorm că destinul nu m-a scutit . Mai ales că mi-am dorit să joc Shakespeare (dar care actor nu-și dorește asta? )
, iar în facultate, ca să merg până la capăt cu sinceritatea, nu am jucat atât cât aș fi vrut, din motive care nu au depins de mine. Experiența este cu atât mai specială cu cât este vorba despre „Comedia erorilor”, o piesă plină de viață și de savuroase încurcături, în care interpretez două personaje, Dromio din Efes și Dromio din Siracuza, ambii, frați gemeni (monozigoți, dat fiind faptul că seamănă atât de mult între ei), servitori ai unor stăpâni care – iată ce interesantă e viața!
– sunt și ei gemeni și poartă același nume, Antipholus. Sunt două personaje frumoase, pe care le iubesc (de altfel, imi iubesc fiecare personaj pe care îl interpretez) și îi multumesc și pe această cale domnului Mălaimare, regizorul spectacolului, că m-a distribuit în acest spectacol oferindu-mi o partitură așa de complexă.
Spectacolul este foarte viu, e construit într-un ritm alert, e plin de energie. Schimbările de scenă (și de personaj!) sunt rapide, lucru care necesită concentrare maximă și un efort psihic și fizic consistent pe tot parcursul spectacolului, efort de care consider că ne achităm cu brio atât eu, cât și colegul meu Valentin Mihalache, interpretul celor doi Antipholus. De altfel, pentru noi, spectacolul se derulează și în culise, pentru că suntem într-o alergare continuă, chiar la modul fizic, trebuie de multe ori să ajungem în partea cealaltă a scenei sau chiar a sălii, pentru a intra celălalt Dromio sau celălalt Antipholus. Cred că nici la o sală de forță dacă m-aș duce n-aș face atâta efort
Dar îmi place teribil lucrul ăsta, îmi plac provocările, iar faptul că mi se cere să dau din ce în ce mai mult nu poate fi decât benefic pentru mine ca actor, dar și ca om. Pentru că în ultima instanță este un antrenament fizic, psihic, mental și pentru omul Sorin Aurel Sandu, nu doar actorul e beneficiar lui
![]()
3. Dromio din Efes și Dromio din Siracuza cum se deosebesc unul de celălalt?
Cei doi sunt gemeni, dar au fost despărțiti de mici copii, au trăit în conjuncturi diferite, au povești de viață diferite, chiar dacă în afara chipului mai e ceva ce au în comun: amândoi sunt servitori. Dar sunt servitori la doi stăpâni cu caractere diferite, ei de asemenea crescuți departe unul de celălalt, în contexte de viață diferite. În consecință, au atitudini diferite față de viață, față de cei din jur. Dacă Dromio din Efes a locuit numai în… Efes, deci într-un cadru destul de închis, să zicem, Dromio din Siracuza a umblat prin lume, însoțindu-și stăpînul în căutarea fratelui pierdut. De aici și atitudinile diferite: Dromio din Efes este mai rigid, chiar și glasul ne arată lucrul asta, Dromio din Siracuza e mai maleabil, mai mobil. Atât fizic, cât și din punctul de vedere al concepției de viață. Unul este servitor în casă, celălalt umblă prin lume, cunoaște lumea, lucru care implică multiple experiențe care îți modifică mentalitatea, caracterul, te fac mai deschis, mai relaxat în relația cu ceilalți. Asta dacă vorbim din punctul de vedere al psihologiei lor. Pe de altă parte, pentru că sunt îmbrăcați absolut identic, o modalitate pe care i-am propus-o d-lui Mălaimare de a-i deosebi foarte uşor pe cei doi Dromio a fost ca unul dintre ei, şi l-am ales pe Dromio din Efes să fie acela, să poarte un fes pe cap, propunerea fiind acceptată :) Diferențele sunt evidente și prin tonalitatea vocii.
4. Sorin Sandu și Dromio au ceva în comun?
Cred că am câte ceva în comun cu toate personajele pe care le interpretez, într-o măsură mai mică sau mai mare. Dar un personaj este un summum de date care nu toate sunt ale actorului, altfel ar însemna să te joci numai pe tine și nu sunt adeptul acestui lucru. Și atunci, așa cum se întâmplă cu fiecare rol, caut… Citeam undeva că atunci când cauți un lucru, lucrul acela te caută și el. Și cred că e adevărat, când caut un personaj și el mă caută… De exemplu, în perioada de căutări (care continuă și acum, de altfel
, chiar dacă spectacolul are o structură deja stabilită, de la care încerc să nu mă abat, încă mai găsesc câte ceva ce ar putea să-l caracterizeze pe câte unul din cei doi Dromio), când lucram la spectacol, într-o seară, mergând spre casă după repetiții l-am văzut pe Dromio din Efes în… metrou
. Era un individ care prin atitudinea corporală, prin ceea ce făcea (își curăța haina de scamele care nu erau pe ea, dar o făcea atât de preocupat, încât jurai că a mai găsit o scamă acolo unde tu nu o vedeai de fapt; și a făcut acest lucru vreo jumătate de oră, fără a se sinchisi câtuși de puțin de ceilalți), prin felul în care era îmbrăcat, prin tot ce era și cum era, m-a dus cu gîndul la Dromio din Efes. Și avea și fes pe cap
![]()
5. Cum a fost primit de către public acest spectacol COMEDIA ERORILOR?
Foarte bine, sala e plină la fiecare reprezentație, se joacă cu casa închisă. Ceea ce e foarte bine, nu?
![]()
6. Ce le transmiți celor ce nu au apucat să vadă vreo reprezentație a acestui spectacol ?
Să vină să-l vadă, dacă vor să-și încarce bateriile pentru o lună de zile
Să vină la spectacolul „COMEDIA ERORILOR” pus în scenă la Masca, pentru că vor fi participanți (nu spectatori
) la un eveniment deosebit, la o poveste pe care o vor savura din plin, de care se vor bucura cu toate simțurile lor. Le urez participare plăcută!
![]()
Interviu realizat de Florentina Dâdăl
COMEDIA ERORILOR
Sâmbătă 28 ianuarie, ora 19.00
Filed under Fără categorie
Mătrăguna (de Niccolo Machiavelli) este un strigăt de libertate, un strigăt împotriva ipocriziei. Ca și Principele, poema sângeros tragicomică a cuceririi și menținerii puterii politice.
(…) Armata, poliția, biserica devin părtașe la această enormă păcăleală, dar care nu furnizează victime colaterale, ci mici fabule poetice. Soțul încornorat își poartă coarnele cu demnitate, poate chiar cu o frenetică participare – se consolează cu nurii . (…)
Mătrăguna în viziunea mea – dar și a actorilor care îi dau viață – se întâmplă într-un cinematograf bombardat unde imaginile de pe ecran prind viață printr-o magie tulbure, unde imaginile-umbre se confundă cu personajele reale într-un poem al iubirii ce înfrânge realitatea istorică sângeroasă, războinică – planul secund al poveștii.
(Dominic Dembinski, regizor).
MĂTRĂGUNA
premiera Duminică 29 ianuarie, ora 19.00
Filed under Fără categorie
Sorin Dinculescu a venit în trupa Masca încă dinainte de înfiinţarea teatrului
Şi a rămas aici.
La Mulţi Ani, Sorin!
Filed under Fără categorie
MĂTRĂGUNA
după Niccolo Machiavelli
Premiera, Duminică 29 ianuarie ora 19.00
“Este o poveste de iubire, dar nu una romantică, îmbălsămată cu roze și suspinuri, ci o iubire roditoare, pusă sub semnul natalității și mai ales al unei sexualități debordante ce cuprinde în cele din urmă toate personajele care prin această abordare naturală a patimei iubirii se salvează de minciuna politică, cruzimea luptelor sau execuțiilor.
Mătrăguna noastră nu este imorală, ci amorală.
Mătrăguna nu este populată cu modele comice abstracte. Este locuită de oameni ce își împlinesc idealurile cele mai intime, găsind în sex o energie care poate înfrânge orice istorie adversă. Imaginile războinice, paradele militare sau festive sunt fundalul pe care aceste personaje se desfășoară fără limite, împlinind o bucurie bachică, debordantă a vieții care întotdeauna a fost mai presus de adversitatea istorică.” (Dominic Dembinski, regizor).
Filed under Fără categorie
“(…) am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi oameni noi (…)
Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire. (…)”
Mihai Kogalniceanu

Filed under Fără categorie
Filed under Fără categorie
Vă dăm întâlnire în staţia de metrou Unirii 1, Marţi 24 ianuarie, începând cu ora 17.00 să dansăm împreună voi, publicul nostru şi noi, actorii Teatrului Masca, HORA UNIRII, aşa cum o facem an de an. Spectacolul TRADIŢII şi recitalul Mariei Gheorghiu vor împlini programul zilei de astăzi.
Aşa a fost acum doi ani.
Filed under Fără categorie
Programul săptămânii
Luni 23 ianuarie, ora 17.00
Examen de commedia dell arte al studenţilor de la actorie, anul II, Univ. Spiru Haret
Accesul se face pe bază de bilet – preţ 5 lei – în limita a 50 de locuri
CONFESIUNILE UNOR MĂŞTI
Vernisaj expoziţie foto, autor Dana Mitică
COMMEDIA DELL ARTE-CLIPA ASTRALĂ A TEATRULUI UNIVERSAL - Lansare carte, autor Mihai Mălaimare- click pe titlu pentru un articol scris de Chinezu pe Republica Culturală Chineză
***
Marţi 24 ianuarie, ora 17.00
HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ
Recital folk MARIA GHEORGHIU
- spectacol concert -
- staţia de metrou Unirii 1 -

***
Marţi 24 ianuarie, ora 19.00
- Sala Lecoq -
***
Miercuri, 25 ianuarie, ora 19.00
E IANUARIE, E EMINESCU
Recital de lieduri
- La Bibliotecă , Sala Lecoq -
***
Joi 26 ianuarie, ora 19.00
- preţ special la bilete, reducere de 50% -
- Sala Mare -
***
Vineri 27 ianuarie, ora 19.00
- Preţ special pentru studenţi: 7,5 lei, central şi 6 lei, lateral
- Sala Mare -
***
Sâmbătă 28 ianuarie, ora 12.30
TEATRUL DE 2 MINUTE
- Staţia de metrou Unirii 1 -
***
Sâmbătă 28 ianuarie, ora 19.00
COMEDIA ERORILOR
- Sala Mare -
***
Duminică 29 ianuarie, ora 19.00
TEATRUL DE 2 MINUTE
LĂSAŢI-VĂ TREZIŢI DE UN COCOŞ!
- staţia de metrou Unirii 1 -
***
Duminică 29 ianuarie, ora 19.00
MĂTRĂGUNA
PREMIERĂ
- Sala Mare -
Filed under Fără categorie
Nu numai că merg, dar şi scriu despre teatru.
(…) Oamenii aceștia care au trăit în seara asta pe scena teatrului Masca în piesa “Slugă la doi stăpâni” nu au făcut altceva decât să strige două ore la tine că iubirea vine mereu peste tine. Te doboară. Cu umorul ei. Cu durerea. Tragedia. Cu lacrimi. Când îi vezi pe tinerii aceștia care pleznesc de entuziasm, de talent și de inspirație, nu-ți vine să iubești mai mult sau să cauți iubirea. Ei te fac să te pleznești peste frunte. Să ai revelații de orice natură. Să te umpli. Să trăiești pur și simplu. Să fii puternic. (…) Fragment din articolul “Iubirea vine. Ca o furtună.” de pe bllogul The Chronicle, Rareş Petrişor.
(…) Am fost la #mascatweetmeet, mai exact la Teatrul Masca, la spectacolul Slugă la doi stăpâni – Carlo Goldoni, în regia lui Mihai Mălaimare. La invitația lui Chinezu, mulțumesc. Genial, jucat perfect, greu de crezut că actorii ăștia sunt oameni, pe scenă sunt zei… Da, exact cum zice Mălaimare, textul lui Goldoni “e viață adevărată”, iar spectacolul a fost total, nu puteai să rămâi indiferent, s-a plâns, s-a râs… Mi-a plăcut că actorii, deși tineri, au jucat la intensitate maximă, au fost și ei pătrunși de spectacol și sunt convis că au fost emoționați și ei. Au cântat și au dansat excepțional, au ilustrat perfect fiecare scenă, pariez că au și 2-3 vânătăi pe ici, pe colo, dar a meritat. (…) – Fragment din articolul “Teatrul Masca.Genial.”, de pe Computer Blog, Dan Dragomir
Duminică 22 ianuarie, ora 19.00
Filed under Fără categorie